Sibiu
Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20 decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu.
Mentionat înca sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit 
numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Spre sfârsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea saseasca, aflata în fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa de un jude regal, mai târziu comite al sasilor.
Perioada medievala se caracterizeaza în Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; Numarul breslelor a crescut treptat, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o perioada în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.
Sfârsitul secolului al XVI-lea si începutul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) si la asediul la care este supus Sibiul intre 1601-1603 de catre trupele lui Sigismund Báthory. Peste mai putin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel Báthory.
Odata cu înfrângerea turcilor de catre austrieci la sfârsitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic cu capitala la Sibiu.
In prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonisti, landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf.
Treptat prezenta populatiei românesti in oras este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. În cadrul luptei de eliberare nationala a românilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul - proclamatie catre români citit la Blaj, si tot la Sibiu îsi va avea sediul Comitetul national permanent român sub presedintia episcopului Andrei Saguna. În 1863 îsi deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza legea privind egala îndreptatire a natiunii române si a confesiunilor sale.
Din Sibiu activeaza Partidul National Român din Transilvania, care declanseaza cea mai ampla miscare social-politica din a doua jumatate a secolului al XIX-lea - Miscarea memorandista în conditiile în care, începând cu 1867 Transilvania a fost anexata Ungariei în cadrul Imperiului Austro-Ungar.
A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent în Sibiu.
La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide in 1909 si apar primele WC-uri publice in 1910.
Dezvoltarea urbanistica, economica si sociala de care se bucura Sibiul la inceputul sec. XX, este franata de izbucnirea primului razboi mondial.
Denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu in 1919, iar strazile primesc denumiri romanesti.
In 1945, dupa al doilea razboi mondial, incepe deportarea sasilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi dintre ei nu s-au mai intors niciodata.
Sistemul comunist cu mici exceptii nu s-a atins de orasul vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968.
La 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute de raniti.
Sibiul a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara, care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste.
Momente importante în istoria Sibiului.
1292 – este atestat primul spital din România
1380 – este atestarea primei scoli din Romania
1494 – se deschide prima farmacie din România
1534 – prima moara de hartie din Romania
1544 – la Sibiu se tipareste prima carte in limba romana
1551 - Conrad Haas experimenteaza prima racheta în trepte din lume.
1671 – in jurul Sibiului se descopera gazul metan.
1782 – Chimistul Franz Joseph Muller descopera telurul
1795 – Cel mai vechi paratraznet din S-E Europei se instaleaza langa Sibiu, la Cisnadie
1817 – Se deschide Muzeul Brukental, primul muzeu din Romania.
1852 – Apare Telegraful Roman care de atunci are aparitie neintrerupta, cel mai vechi ziar din sudul Europei.
1859 – Podul Minciunilor este primul pod din fonta din Romania.
1875 – Prima fabrica de masini unelte din Transilvania
1896 - prima fabrica de energie electrica în România si prima linie de putere în aceasta parte a Europei
1904 - al doilea oras din Europa in care se introduce tranvaiul electric
1928 - prima Gradina Zoologica din România
1989 - al doilea oras din România care se ridica împotriva comunistilor.
Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orase din Transilvania cu un remarcabil potential de dezvoltare economica, avantajat si de pozitionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean si beneficiind de un modern Aeroport International.
Localitatea se situeaza la 45°47' latitudine nordica si 24°05' longitudine estica. Altitudinea fata de nivelul marii variaza între 415 m în Orasul de Jos si 431 m în Orasul de Sus.
Orasul se afla în zona temperat-continentala, cu influente termice datorate zonei depresionare si a muntilor care il inconjoara la sud si sud-vest. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) si maxime în iunie (113 mm).
Temperatura medie anuala este de 8,9 grade Celsius.
Cu cei 155.000 de locuitori permanenti si 25000 de locuitori temporari, în special studenti, Sibiul este cel mai mare oras din judet. Comunitatea locala este alcatuita din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populatiei este reprezentata de romani (94%) care convietuiesc impreuna cu germanii, descendenti ai colonistilor saxoni care au emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia.
Lor li se alatura unguri, rromi si o foarte putin numeroasa comunitate evreiasca, cu totii contribuind prin influente culturale specifice la viata orasului.
Aceeasi diversitate caracterizeaza si viata religioasa. Alaturi de ortodocsi, la Sibiu isi practica liber credinta reformati, romano catolici, greco catolici si evanghelici-lutherani. Structura sociala a orasului este bazata pe o experienta de viata istorica si multiculturala, diversitatea locuitorilor sai, apartinand diferitelor grupuri etnice, generatii si stiluri de viata, dând orasului o aura speciala.
Principalele domenii economice care au întalnit un teren bun de dezvoltare în Sibiu sunt productia de componente pentru industria automobilelor, domeniul logisticii si ambalajelor, industria alimentara, a confectiilor textile, comertul si productia mestesugareasca, iar în ultimii ani au început sa se dezvolte industria electronica, tehnologia informatica si turismul.
Forta de munca pe care o ofera Sibiul este de cea mai buna calitate, aici existând numeroase institutii de învatamnt universitar si preuniversitar, de stat si private.
La acest capitol trebuie mentionate si numeroasele firme private care ofera un segment larg de posibilitati de pregatire, de la cursuri de reorientare profesionala la cursuri de specializare si perfectionare în cele mai diferite domenii.
Datorita boom-ului economic cunoscut de Sibiu în ultima perioada, somajul în Sibiu este printre cele mai scazute din România, cu mult sub media pe tara. Ultimele statistici arata ca ponderea somerilor în rândul sibienilor cu vârste cuprinse între 18 si 62 de ani este de 0,8 %. Prin oportunitatile pe care le ofera, Sibiul s-a transformat într-un adevarat magnet pentru forta de munca calificata din apropierea orasului. Principala sursa a cresterii bugetului local este cresterea masei de impozitare datorata noilor investitii atrase în Sibiu si mai ales a celor din Zona de Vest.
Începând din anul 2000 si pana în 2007, bugetul local a cunoscut cresteri semnificative de la an la an, cea mai mare fiind înregistrata în anul 2003 fata de anul 2002, când s-a înregistrat o crestere de 61%. 
Prin dezvoltarea proiectului Zona Industriala Vest, Sibiul a fost readus în competitia oraselor cu o mare dinamica a dezvoltarii economice. Totalul firmelor care au dorit sa investeasca în Sibiu si care îsi dezvolta afacerea în Zona Industriala Vest este de 31, acoperind diverse ramuri ale industriei.
Interesul aratat pentru aceasta zona s-a datorat în principal lucrarilor mari de infrastructura derulate la nivelul municipiului în ultimii ani, a proiectelor demarate pentru îmbunatatirea cailor de acces si a notorietatii pe care Sibiul a dobândit-o anul trecut datorita Programului Sibiu CCE 2007.
Prin noul Plan Urbanistic General se încearca identificarea unei noi suprafete de teren pentru a putea fi viabilizata si transformata în timp într-o noua zona industriala.
TURISM
Nu doar muncipalitatea s-a pregatit pentru buna primire a oaspetilor, ci si hotelierii. Numarul locurilor de cazare s-a dublat, iar calitatea serviciilor a crescut si ea considerabil. La începutul lui 2008 în Sibiu existau 72 de unitati de cazare cu servicii de doua, trei, patru, si chiar cinci stele.
Rezultatele au început deja sa se vada. Publicatii de specialitate nominalizeaza Sibiul printre primele orase din România în care sa lucrezi. Altele îl nominalizeaza ca fiind printre primele 50 de destinatii ce merita sa fie vizitate în anul 2007 sau fiind între cele sapte minuni ale României. Agentiile de turism sunt tot mai interesate de oferta turistica a Sibiului.
